Apa

Omul a folosit apa in diferite scopuri, inca din cele mai vechi timpuri. La inceput a folosit apa izvoarelor, a paraielor, a raurilor; cu timpul a folosit apele pentru transport, mergand initial in sensul curentilor, apoi a invatat sa calatoreasca si impotriva curentului si sa pluteasca pe apa lacurilor, a marilor si a oceanelor.

Cu luntrii si plute primitive vechile popoare, cum ar fi polinezienii au impanzit toate arhipelagurile Pacificului.

Apa i-a dat omului si resurse de trai: alge, pesti, mamifere acvatice, unele saruri minerale, pescuitul fiind una dintre primele indeletniciri ale omului. Si astazi mai sunt popoare care au ca baza a hranei de toate zilele resursele oceanice, si mai ales, pestele; de exemplu, japonezii care sunt cu predilectie ihtiofagi (mancatori de peste), ca si populatiile din jurul regiunilor circumpolare.

Zonele mlastinoase desi, in general au o influenta negativa in viata omului, au importanta stiintifica, deoarece unele dintre ele, pot conserva relicte de flora si fauna si pot avea si o importanta economica, fiind folosite pentru amenajarea de orezarii sau pentru extractia de turba.

De multe ori, insa, ele stanjenesc culturile, caile de comunicatie, centrele populate si pot constitui focare de infectie, si mai ales de raspandire a malariei, datorita tantarilor anofeli. Dar, in tarile civilizate mari astfel de suprafete mlastinoase au fost asanate, Olanda fiind una din tarile care au recuperat suprafete foarte mari de uscat, pe aceasta cale; si la noi in tara, mai ales intre anii ‘50-’60 zone intinse din Delta Dunarii au fost desecate in scop agricol; nu se stie inca, daca pe termen lung efectul produs de modificarile acestor ecosisteme naturale, este benefic sau nu. Omul a construit putul, care asigura, in cele mai multe cazuri, o apa de calitate, curata si filtrata.

La noi in tara, astfel de situatii se intalnesc in partea de sud si de est a tarii, unde nivelul freatic se gaseste la adancimi de pana la 30-40 de metri.Importanta apei devine si mai mare in deserturi, unde aceasta este foarte pretioasa, scumpa, si se foloseste pana la ultima picatura.

Exista state, cum ar fi Kuweitul care importa apa la schimb cu petrol. In pustiu, singurele posibilitati de alimentare naturala cu apa sunt izvoarele si fantanile din oaze, care alcatuiesc punctul central al vietii, desi, apa este adeseori calda si noroioasa.

Ca influente negative ale apei se pot aminti inundatiile,unele dintre ele foarte grave avand drept consecinte pierderea de vieti omenesti, distrugerea gospodariilor, a podurilor a instalatiior electrice si producand in anumite state , unde frecvente lor este mai mare, adevarate pagube nationale. De aceea multe fluvii si rauri din lume au fost indiguite si amenajate petru a rezista in astfel de situatii( de ex. in China, Rusia, dar si in bazinele Amazonului, fluviilor Congo, Missisippi, Nil, Tigru, Eufrat si chiar al Dunarii).

Pentru viata economica este importanta si zapada, deoarece prin topirea ei se inmagazineaza in sol mari cantitati de apa , favorizand agricultura regiunilor de stepa; tot zapada protejeaza culturile de toamna impotriva inghetului.Actualmente, atat la noi in tara, cat si in strainatate, exista institutii ale statului care monitorizeaza calitatea apei potabile , precum si pe cea care rezulta din procesele industriale. De altfel, pentru controlul apelor industriale in fiecare intreprindere exista, sau , cel putin ar trebui sa existe un laborator care sa se ocupe cu analize ale apei( atat cea care intra in procesele de productie, cat si cea care este eliminata din acestea). Apa ocupa un loc insemnat si in reteaua feroviara, in industria materialelor de constructii, in marile gospodarii zootehnice etc.

Importanta in legatura cu folosirea apelor o constituie lupta impotriva poluarii lor.
Utilizarea apei nu trebuie privita doar sub aspect cantitativ;ea esteinseparabil legata si de cel calitativ. Nici populatia si nici economianu pot intrebuinta apele de calitate necorespunzatoare.
De aceea, o problema importanta pe plan mondial, la ordinea zilei, este lupta impotriva poluarii apelor.Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele,fluviile si raurile pecursul lor pana la revarsarea in mari. Ea poate contamina si suprafeteintinse de apa, cum sunt iazurile sau lacurile artificiale.

Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece agentiipoluanti se dizolva in apa. Oricum, exista si exceptii cum ar fi detergentii care produc spuma,sau titeiul si reziduurile netratatecare plutesc la suprafata. Toti agentii poluanti pot fi detectati inlaboratoare prin teste biochimice standarizate. Din aceste testerezulta un nivel care determina gradul de extindere al poluarii si celde puritate relativa a apei. Se poate monotoriza si efectul pe care-l are poluarea asupra plantelorsi animalelor si aceasta este o alta metoda prin care oamenii destiinta pot determina nivelul de poluare.

Principalele tipuri de poluanti sunt urmatorii:Exista putini poluanti naturali. Solul contine anumiti fertilizatori, cum ar fi nitratii care in timpul aratului pasunilor sau in decursul iernilor pot iesi la suprafata.In sol se mai gaseste sialuminiul care poate ajunge in apele curgatoare prin diferite reactiichimice. In timpul inundatiilor luncilor,in apa poate patrundemagneziul care provoaca dezastre in randul pestilor. Insa aceste scurgeri naturale sau semi-naturale de poluanti sunt insignificante incomparatie cu cele produse de om.

Fermierii introduc in mediu o gama intreaga de substante chimice sideci si in rezervele de apa potabila. Printre acestea se numara erbicidele, insecticidele, acaricidele, fungicidele si deparazitanti ipentru bovine, fosfati ,nitrati pentru a stimula dezvoltarea plantelorsi exista scurgeri semnificative de lichide toxice din silozuri saudin fermele de animale.Produsele farmaceutice utilizate inagricultura,pot si ele polua alaturi de dezinfectanti. Odata cu epurarea apei prin care aceasta devine potabila se facanumite masuratori chimice care lasa si ele anumite resturi in apa.

Trihalometanul, o substanta chimica compusa care se presupune ca provoaca cancerul,este un produs rezultat in urma clorurariiapelor.Utilizarea sulfatului de de aluminiu pentru curatirea apei a fost in centrul atentiei in 1988 cand mai multe tone au fost deversatein retelele de alimentare din Camelford, Cornwall(Anglia),cauzanddiverse boli printre localnici.